Descriere
Miere de iulișcă
Denumită și Ciumă albă, Mireasă, Troscot Mare, Rabarbăr sălbatic,
iulișca (Reynoutria japonica sau Fallopia japonica) este o plantă
înrudită cu hrișca, de proveniență asiatică, introdusă în Europa ca
plantă ornamentală.
Iulișca este printre speciile vegetale cele mai invazive, organizațiile care
se ocupă de conservarea biodiversității la nivel mondial incluzând-o
pe lista celor 100 cele mai invazive plante, datorită rizomului său târâtor
cu mulți muguri adventivi, din care se dezvoltă tulpini aeriene.
Se întâlnește cu precădere de-a lungul albiilor râurilor și practic este
imposibil de eradicat.
În România este răspândită mai ales în zona Banatului și în Transilvania.
Singura utilitate a plantei este în apicultură, prin furnizarea unui tip
distinct de miere, care încorporează majoritatea compușilor săi
bioactivi.
În ciuda reputației foarte proaste, ultimele cercetări au demonstrat că
anumiți constituenți fitochimici ai iulișcăi (resveratrolul, emodinul sau
polidatina) au un potențial farmacologic valoros, prin efectul lor:
• Antioxidant.
• Antimicrobian.
• Antiinflamator.
• Anticancerigen.
Iulișca este printre ultimele plante de pe care albinele culeg nectar
înainte de a se retrage în stup, pentru iernare. Efectivul de albine care
mai iese la cules toamna, când înflorește planta, este mic. De aceea
cantitățile de miere culese sunt și ele reduse.
Mierea de iulișcă este închisă la culoare, cu un gust dulce-lemnos și
cu o aromă discretă de caramel.
Dacă n-ai gustat-o niciodată, este timpul s-o încerci. Aroma ei te va
cuceri negreșit.
iulișca (Reynoutria japonica sau Fallopia japonica) este o plantă
înrudită cu hrișca, de proveniență asiatică, introdusă în Europa ca
plantă ornamentală.
Iulișca este printre speciile vegetale cele mai invazive, organizațiile care
se ocupă de conservarea biodiversității la nivel mondial incluzând-o
pe lista celor 100 cele mai invazive plante, datorită rizomului său târâtor
cu mulți muguri adventivi, din care se dezvoltă tulpini aeriene.
Se întâlnește cu precădere de-a lungul albiilor râurilor și practic este
imposibil de eradicat.
În România este răspândită mai ales în zona Banatului și în Transilvania.
Singura utilitate a plantei este în apicultură, prin furnizarea unui tip
distinct de miere, care încorporează majoritatea compușilor săi
bioactivi.
În ciuda reputației foarte proaste, ultimele cercetări au demonstrat că
anumiți constituenți fitochimici ai iulișcăi (resveratrolul, emodinul sau
polidatina) au un potențial farmacologic valoros, prin efectul lor:
• Antioxidant.
• Antimicrobian.
• Antiinflamator.
• Anticancerigen.
Iulișca este printre ultimele plante de pe care albinele culeg nectar
înainte de a se retrage în stup, pentru iernare. Efectivul de albine care
mai iese la cules toamna, când înflorește planta, este mic. De aceea
cantitățile de miere culese sunt și ele reduse.
Mierea de iulișcă este închisă la culoare, cu un gust dulce-lemnos și
cu o aromă discretă de caramel.
Dacă n-ai gustat-o niciodată, este timpul s-o încerci. Aroma ei te va
cuceri negreșit.
Informatii nutritionale medii / 100g produs
Componentă | Cantitate |
---|---|
Valoare energetică | 1325 Kcal / 311 kJ |
Lipide | 0.21g |
– din care acizi grași saturați | 0g |
Glucide | 77.50g |
– din care zaharuri | 76.55g |
Proteine | 0.12g |
Portia zilnica recomandata pentru un adult este de 15gr.
Mierea nu este recomandata copiilor cu varsta sub 1 an.
Ce spun clientii
Detii sau ai utilizat produsul?
Posteaza review